În ședința Comisiei de Urbanism, la care am fost prezent ieri, am combătut populismul primarului Emil Boc care a declarat că nu ne atingem de Avram Iancu și Crucea de pe Cetățuie pentru ca sunt simboluri naționale.

De ce e populism? Pentru că păstrarea lor în forma actuală sunt un deserviciu urbanistic și estetic pentru Cluj, tristă amintire funariotă. Motivul pentru care primarul Emil Boc și viceprimarul Dan Tarcea se agață de cele două kitschoșenii, că asta sunt, are legătură cu ideologia conservatoare pe care parțial o împărtășesc, partial o călăresc, pentru că noul val politic e conservator, a se vedea ascensiunea AUR și scăderea PNL.

E clar că apelează la un electorat naționalist și conservator. Eu chiar dacă sunt internationalist și progresist (ecologist de stânga), nu am zis să fie rase, ci, din respect pentru oamenii cu vederi conservatoare, doar alese simboluri mai estetice, mai subtile, respectuoase cu tradiția și regulile de urbanism. Adică, în loc de crucea actuală să fie pusă vechea cruce interbelică de lemn sau o troiță, mai ales că creștinismul autohton are o veche tradiție a construcției în lemn.

În cazul lui Avram Iancu, merge un concurs internațional de proiecte, deși personal, îmi place soluția de statuie a lui Avram Iancu gândită in perioada interbelică, dar care evident nu a fost finalizată. Acea soluție deschide piața, o aerisește, oferă perspectivă asupra teatrului și catedralei.

PS 1: Nu aș fi pomenit de subiectul acesta, dacă nu il deschidea Primaria, eu am mers pentru propuneri constructive legate de amenajarea și conectarea spatiilor verzi de pe Dima de Parcul Prodan, unul dintre cele mai frumoase din Cluj, unde mă bucur ca am pus umărul să fie deschis.

PS 2: m-aș bucura daca astfel de teme ar fi ridicate cu mai mult curaj și în spatiul public, nu doar in medii private, eu doar zic ce spun și alți specialiști. Cum nu am niciun contract cu Primăria, îmi permit să am gura mai slobodă, dar si dacă aveam finanțări, faceam la fel🙂.

Surse imagini: 1. Vlad Sebastian Rusu, Evoluția urbanistică a Clujului interbelic, 2. Horea Șoica, Știri de Cluj

#simbolurinaționale #spațiupublic